Fiți și voi îndelung răbdători, întăriți-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape. (Iacov 5:8)
Zilele trecute, ascultând mai mulți politicieni care făceau apel la solidaritate în vremurile acestea tulburi, mă gândeam că cererea implică multă ipocrizie din partea unora care, timp de zeci de ani după Revoluția din 1989, nu s-au gândit decât la foloasele lor. Mi-am dat seama totodată că granița dintre demagogie și practică autentică poate fi ușor mascată pentru o scurtă vreme de intențiile bune promovate uneori cu bună credință, dar care nu ajung să se materializeze și rămân doar la nivelul platformelor electorale, în cazul lor, sau la strategii misionare și la predici, în situația noastră.
Este motivul pentru care, încă de la începutul acestei crize, liderii Bisericii Adventiste din România au cerut insistent păstrarea unui echilibru între ceea ce spunem și ceea ce facem. Mă bucur să constat că, la momentul scrierii acestor rânduri, am făcut mai mult decât am spus și chiar mai mult decât ne-am propus. Nu este însă meritul nostru, ci doar rezultatul modului minunat în care Dumnezeu S-a folosit de biserica Sa.
În perioada aceasta grea pentru cei mai mulți, în care necazul nu a făcut deosebire între categoriile sociale, am văzut o altfel de Biserică Adventistă. În mod surprinzător, într-un timp în care ar fi trebuit să fim mai puțin activi din punct de vedere social din cauza restricțiilor impuse prin ordonanțele militare, foarte mulți voluntari adventiști au ales să vină în întâmpinarea nevoilor semenilor, riscându-și propria sănătate, dar și pe a celor dragi, cu care aveau să vină în contact.
Am înțeles acum că este în firea noastră, încă nedesăvârșită și care de foarte multe ori are nevoie de motivații serioase, să ne mobilizăm mai bine în situații de criză. Mă rog Domnului să ne păstreze așa, concentrați și motivați, pentru o perioadă cât mai lungă, după încheierea pandemiei de coronavirus. Nu este însă singurul lucru pe care aș dori să-l păstrăm.
Timpul petrecut în familie, discuțiile cu copiii, ajutorul dat soției la treburile casnice, timpul de calitate pentru studiu și rugăciune, convingerea că toate sunt efemere și că Dumnezeu este singura certitudine, administrarea mai bună a resurselor materiale și multe alte obiceiuri bune dezvoltate în această perioadă ar trebui prețuite și păstrate cu mare grijă.
De asemenea, sentimentul atât de profund că revenirea Domnului Isus este mai aproape ca oricând aș vrea să persiste și să se reflecte mai departe în acțiunile noastre. Diferența clară dintre adăpostul și liniștea oferite de mediul rural și nesiguranța marilor orașe ne-a adus în atenție – și ar fi bine să nu uităm prea repede – sfaturile lui Ellen White despre binecuvântările locuirii la țară.
Nu voi relua tot ce s-a făcut în perioada aceasta, mi-ar fi greu, deoarece, pe de o parte, nu am date complete și pentru că, pe de altă parte, spațiul unui raport de felul acesta este destul de limitat. De asemenea, am prezentat elemente succinte din activitatea credincioșilor și a pastorilor din Conferințe, de la instituțiile și departamentele Uniunii în cadrul Ediției Speciale de la Speranța TV, în ocaziile din 28 martie și 11 aprilie. Ulterior, aceste elemente au fost consemnate în Curierul Adventist, împreună cu comunicatele emise de biserică, prin intermediul Departamentului Comunicare, pentru credincioși în această perioadă critică.
Expresia potrivită a fost „slujire adaptată”, fie că menționez misiunea umanitară din prima linie din cadrul ADRA România sau amintesc activitatea editorială intensă a redacției Semnele Timpului sau evenimentele online de amploare, desfășurate în cadrul Departamentului Tineret. Adaptarea la cerințele pandemiei s-a realizat cu succes în instituțiile adventiste de educație din țară, la Școlile Postliceale Sanitare de la Brăila și Cernica și, cu precădere, la Universitatea Adventus.
Departamentul Comunicare a monitorizat prevederile legislative și a transmis cu regularitate comunicate. Departamentul Muzică a organizat, în colaborare cu Departamentul Tineret, programul online „Cânt pentru Domnul”, transmis pe pagina de Facebook Tineret Adventist Romania, care s-a bucurat de un real succes în rândul membrilor bisericii. Alte proiecte adaptate la realitățile pandemiei COVID-19 au fost noile serii de clipuri video de la Sola Scriptura și Hope Discovery. În aceeași manieră a lucrat și Asociația „Ridică-te și umblă”, care, în parteneriat cu diferite instituții ale statului, a sprijinit la nivel național peste 500 de persoane cu dizabilități. Asociația Serviciul Umanitar pentru Penitenciare a continuat să slujească, punând la dispoziția cadrelor și a deținuților materiale sanitare și programe de susținere spirituală, adaptate acestei perioade.
Aceeași eficiență a avut-o personalul Centrului Media Adventist, care a adaptat grila lor de programe. Asociația Pastorală a furnizat ghiduri și fișe de post actualizate, Școala de Sabat a hrănit eficient comunitățile virtuale, iar Departamentul Sănătate a fost mereu aproape cu informații specializate. Comenzile de carte la Editura Viață și Sănătate au continuat neîntrerupt, remarcându-se în mod special comenzile pentru Biblii.
Biserica a fost vie, membrii și pastorii și-au găsit repede locul în noul context de slujire. Am convingerea că în cronicile cerești s-a contabilizat totul. Și cel mai mic gest al credinței, care a adus alinare unui suflet descurajat, a făcut Cerul să tresalte de bucurie! A fost poate și motivul pentru care am fost destul de reținuți în a oferi rapoarte detaliate. Nu pentru că nu am fi avut ce să spunem, ci pentru a nu fi percepuți ca unii care trâmbițează faptele dezinteresate, făcute din dragoste pentru Dumnezeu și semeni. Am ales însă să transmitem atât cât a fost necesar, pentru a nu da posibilitatea cuiva să acuze pe nedrept biserica, membrii și corpul pastoral, de neimplicare sau lipsă de empatie. Dumnezeu însă știe totul! Și mai știu că toate faptele credinței din perioada aceasta au fost pentru El, pentru lauda Lui.
Am încercat să ne adaptăm din mers, învățând lucruri noi pe care le-am aplicat în slujirea de fiecare zi, străduindu-ne să fim eficienți și, pe cât posibil, relevanți ca slujire în aceste vremuri care ne-au surprins pe toți și ne-au oferit lecții pentru o viață mai sănătoasă și mai înțelept administrată. Am văzut cât de fragil și relativ este totul în lumea noastră, cât de vulnerabili suntem și cât de multă nevoie avem de Dumnezeu.
Credința multora a fost încercată, dar nu toți au reușit să treacă cu bine proba focului. Spiritul critic distructiv al unora s-a acutizat, iar profeții apocalipsei de conjunctură și-au unit vocile pentru a transmite un mesaj diferit de cel al Scripturii și al bisericii. Ar fi de compătimit oamenii din această categorie, dacă nu ar produce și drame în viețile multor credincioși sinceri. Continuăm să ne rugăm și să facem tot ceea ce ține de noi pentru minimizarea efectelor negative ale lucrării unor astfel de oameni.
Voi încheia într-o notă pozitivă, pentru că acesta a fost modul în care ne-am raportat la perioada de criză. Am ales să răspândim speranța, nu teama! Și pentru că am adus în discuție speranța, vreau să amintesc evanghelizarea online „Pandemie de Speranță”, un proiect al Departamentului Evanghelizare care nu a fost menționat în niciun raport anterior. A fost ceva nou, un proiect născut forțat, prematur, fără o perioadă suficientă de pregătire, în condițiile pandemiei care ne-a surprins și a schimbat paradigmele slujirii misionare.
Aceasta face să fie cu atât mai mult apreciați cei care au avut viziunea și curajul unui proiect de felul acesta. Până în a treia zi s-au depășit toate recordurile de accesare a website-ului oficial al bisericii și, de asemenea, au fost înregistrate cifre record de transmitere a unor live-uri simultan (fluctuație între 250-300 de pagini oficiale pe platforma Facebook în limba română, circa 40 de pagini Facebook în limba maghiară și aproximativ 30 de canale de YouTube). Evenimentul cu conținut religios este de referință în social media și aduce onoare bisericii și cauzei lui Dumnezeu. Sunt convins că am început să rostogolim un bulgăre care, prin consecvență și o viziune realistă, poate să se transforme într-un mod eficient și relevant de slujire.
Pe site-ul adventist.ro, în perioada evanghelizării au intrat 75 000 de vizitatori unici (din care 84% au fost noi), au fost aproape 3 000 000 de accesări și s-au descărcat 7 200 de cărți în format electronic. Rapoartele și sugestiile primite până acum din partea administratorilor de conturi și pagini sunt îmbucurătoare și ne ajută mult în configurarea acțiunilor viitoare de evanghelizare digitală.
Nu știm ce ne rezervă viitorul, nu avem încă răspuns la întrebarea: „Când se vor deschide bisericile?” Ceea ce știu însă cu siguranță este faptul că suntem în mâna lui Dumnezeu și că El își conduce biserica în vremurile acestea. Mai mult ca niciodată L-am simțit alături și am văzut cum a influențat fiecare lider, pentru ca deciziile luate să fie cele mai potrivite și conforme voinței Sale. Domnul a avut milă și S-a folosit de fiecare slujitor sincer, dispus să-și supună mintea influenței Duhului Sfânt. Mă rog ca Dumnezeu să se îngrijească de noi și pe mai departe cu aceeași dragoste și îngăduință, păstrându-ne concentrați și motivați pentru gloria Lui și pentru binele bisericii Sale.
„Voi sunteți păziți de puterea lui Dumnezeu prin credință pentru mântuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi! În ea, voi vă bucurați mult, măcar că acum, dacă trebuie, sunteți întristați pentru puțină vreme prin felurite încercări, pentru ca încercarea credinței voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere și care totuși este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava și cinstea, la arătarea lui Isus Hristos” (1 Petru 1:5-7).