Frații mei, să priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite încercări, ca unii care știți că încercarea credinței voastre lucrează răbdare” (Iacov 1:2,3).
Trăim vremuri grele, zilele sfârșitului despre care au scris prorocii și despre care am tot vorbit și le-am așteptat să vină. Încercările care ne stau în față ne tulbură și aduc îngrijorare și teamă. Oriunde ai privi, veștile sunt tot mai sumbre și întunecate. Un singur loc păstrează în el și acum, așa cum a făcut-o întotdeauna, lumină, speranță și încurajare. Iar acest loc este Cuvântul lui Dumnezeu, din care ne tragem puterea și învățătura, care să ne ajute să rămânem în picioare și în aceste timpuri ale sfârșitului de veac.
Apostolul Iacov spune: „Frații mei, să priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite încercări, ca unii care știți…”. Nimeni nu dorește să treacă prin încercări. Nimănui nu-i place suferința. Dar ca să te mai și bucuri când treci prin încercări sună ca și cum ți-ai fi pierdut mințile. Dumnezeu ne spune însă că necazurile, întristările și încercările sunt singurele moduri prin care credința noastră crește și ajunge puternică, de nezdruncinat. Pentru că vor veni încercări mai grele și vom avea nevoie de o credință mai puternică!
Privind în urmă, la încercările fraților noștri, la experiențele de credință ale oamenilor lui Dumnezeu, la propriile văi adânci prin care am trecut și din care Domnul ne-a scos, vom avea puterea să mergem înainte. Ellen G. White scria: „Examinând istoria trecutului nostru, urmărind fiecare pas de înaintare până în situația noastră prezentă, pot să spun: Domnul fie lăudat! Când văd ce a înfăptuit Dumnezeu, mă simt plină de uimire și încredere în Domnul Hristos, Conducătorul nostru. Nu avem a ne teme de nimic pentru viitor decât de a uita calea pe care ne-a condus Domnul și învățătura Sa din istoria trecutului nostru.” (Evenimentele ultimelor zile, p. 721)
Așa cum Dumnezeu ne-a condus și ne-a scos cu mână tare și cu braț puternic din gropile noastre cu lei din trecut, tot așa ne va purta de grijă și în viitor, orice ar fi să vină. Iar încrederea aceasta deplină și calmă, care vine după ce ai trecut cu Dumnezeu prin încercare și ai ieșit biruitor, aduce cu ea bucuria cerească despre care vorbește apostolul, acea stare de fericire care izvorăște din umblarea cu Dumnezeu zi de zi. Nu știm cât vor mai dura aceste vremuri rele, care au venit peste lumea noastră, dar știm, și avem asigurarea, că Dumnezeu este cu noi în toate încercările.
Apostolul Iacov ne mai spune că tocmai aceste încercări lucrează în noi o calitate atât de necesară și esențială pentru a putea rezista în luptele noastre. Răbdarea este scopul încercării, dar, în același timp, și primul produs al ei. Cuvântul grecesc pentru răbdare este hupomone, care înseamnă „fermitate, neclintire, rezistență”. Ai nevoie de răbdare ca să ieși învingător din încercări, și tocmai încercările produc răbdarea. Este ca atunci când faci mișcare, când alergi. Ai nevoie de rezistență pentru a putea alerga, dar tocmai faptul că alergi îți mărește capacitatea de a rezista la mai mult efort fizic. Răbdarea ne ajută sa rămânem liniștiți și încrezători în asigurarea eliberării finale pe care ne-o va oferi Dumnezeu și să transmitem această încredere prin tot ceea ce spunem și facem și celor pe care ni i-a dat Domnul în grijă.
Cultivarea acestei aptitudini este vitală, este asigurarea că vom rezista până la final, că nu vom renunța, nu ne vom pierde pe drum. Luca, în capitolul 21:19, ne spune: „Prin răbdarea voastră, vă veți câștiga sufletele voastre.” Trebuie sa privim dincolo de fiecare suferință și încercare, să avem în vedere rezultatul final urmărit de Dumnezeu. Numai atunci vom putea înțelege, vom putea avea încredere și tărie și, mai mult, ne vom purta poverile cu bucurie prin valea durerii.
„Să ne uităm ținta la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea și stă la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu” (Evrei 12:2).
Articol publicat în revista „Curierul Adventist”, în cadrul rubricii „De la inimă la inimă”, ianuarie 2022.