Către comunitățile adventiste:
Har și pace de la Dumnezeu împreună cu salutări frățești din partea misionarilor care lucrează prin carte, pe care i-am văzut Sabatul trecut, și din partea tuturor pastorilor adventiști de ziua a șaptea din România. Cu frații pastori ne-am întâlnit în ultimele două săptămâni la cantonamentele pastorale anuale, întâlniri de toamnă, pentru consacrare și planificarea anului misionar 2024–2025.
Am avut posibilitatea să vorbesc cu colegii mei care slujesc în toate regiunile țării și Dumnezeu m-a inspirat să le împărtășesc un mesaj, pe care, în parte, vi-l transmit și dumneavoastră în acest video.
Adesea, în experiența mea de lucru pentru Biserica lui Hristos, am avut momente în care m-am oprit căutând o nouă motivație pentru a merge mai departe. Am simțit că am nevoie de un motiv puternic pentru a continua și l-am găsit printr-o mustrare, deoarece atunci mi-am dat seama cât de mult m-a iubit Dumnezeu. Mi-am amintit de minunile pe care Dumnezeu le-a făcut pentru bisericile mele și pentru copiii mei. Niciodată nu am visat să am atâtea binecuvântări. Prin harul Lui sunt ceea ce sunt și am înțeles mai bine cuvintele din Evanghelie, când Domnul Isus „a început să mustre cetățile în care fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentru că nu se pocăiseră” (Matei 11:20).
Toți oamenii au nevoie de pocăință, dar este o categorie de la care Dumnezeu așteaptă mai mult, pentru că lor le-a dat mai mult. Noi, pastorii, avem suficiente motive ca să fim pocăiți. Un pastor are atâtea argumente ca să fie un om smerit, dedicat și plin de rezultate. Mântuitorul a spus o parabolă despre un smochin care nu aducea rod. Erau probabil șapte ani de când pomul acesta nu fusese cules de gospodar. În primii patru ani de rod (Leviticul 19:23-24), fructele erau închinate Domnului și nu trebuiau mâncate, iar după aceea gospodarul a căutat smochine timp de încă trei ani (Luca 13:7).
În vremurile acestea, un pastor pocăit aduce acel rod care e văzut de toți, de care oamenii se bucură.
Poate că nu suntem la înălțimea așteptărilor lui Dumnezeu, pe măsura investiției făcute în noi. „Lucrări puternice” au fost făcute între noi și ar fi trebuit să ne pocăim de mult, „stând în sac și cenușă” (Luca 10:13).
Cum arată un slujitor pocăit? În primul rând este INTEGRU față de Biserică și față de Dumnezeu. Interesele personale sau prieteniile nu trebuie niciodată să îi influențeze deciziile. Dacă am fost chemați să fim lideri, să ne asumăm responsabilitatea. Interesele lui Dumnezeu și ale Bisericii trebuie să rămână pe primul loc și să fie totul pentru noi. Nu trebuie să fie nimeni care să își permită să ne dea un telefon pentru a ne influența deciziile. Trebuie să fim integri față de organizația în care am venit să slujim. Le-am spus colegilor mei pastori că, din acest punct de vedere, sunt liniștit. Nu datorez nimănui nimic. Nu există cineva în țara asta, în lumea asta, care să își permite să mă sune și să îmi spună că trebuie să procedez într-un fel anume. Trebuie să îi respectăm pe toți, dar să nu datorăm nimănui nimic – așa spunea apostolul Pavel (Romani 13:7).
A fi pastor pocăit înseamnă să fii DEDICAT total, pentru că pastorul are o chemare și multe motive ca să fie pocăit. Am obosit să aud despre unii colegi pastori că au alte priorități. Noi nu ar trebui să visăm la altceva, ci să trăim cu pasiune ce ne-a încredințat Dumnezeu în această Biserică. Nu e greu dacă suntem dedicați 100%, pentru că atunci jugul slujirii este bun și sarcina este ușoară (Matei 11:30). Dacă suntem morali și integri, nu vom face bani, dar vom avea din ce să trăim noi și familia noastră. Trebuie să ne ținem promisiunea făcută atunci când am început să slujim.
Și a fi pastori după voia lui Dumnezeu mai înseamnă să fim un MODEL, să-i motivăm misionar pe ceilalți, să fim o „pildă de fapte bune în toate privințele” (Tit 2:7) – și în viața de familie –, ridicându-ne la așteptările pe care le au oamenii de la noi. Domnul Isus nu le-a cerut altora să facă ceea ce El nu făcuse mai întâi. Nu e ușor, sunt multe presiuni exercitate asupra noastră, dar împreună cu Dumnezeu putem reuși, pentru că El nu ne lasă să fim singuri.
Dacă suntem convinși că Îi datorăm atât de multe lui Dumnezeu, atunci va fi simplu. Avem toate motivele să fim pocăiți, pentru că Dumnezeu ne-a dat totul și are o așteptare specială de la cei care au văzut slava Lui.
Le-am spus fraților pastori că bine e să ne vedem de lucrările lui Dumnezeu în perioada mai specială din fața noastră, în contextul alegerilor din țară și din biserici. Societatea trebuie să știe că regula Bisericii Adventiste este că nu facem politică și că în timpul campaniei electorale nu invităm în biserici candidați politici. Nu putem să asociem Biserica lui Hristos cu niciun partid, pentru că noi avem o datorie față de Dumnezeu.
Să nu stăm pe gânduri, să îndreptăm ce e de îndreptat și să fim responsabili față de Dumnezeu, fără să Îi înșelăm încrederea.
Rugăciunea mea a fost ca Dumnezeu să ne binecuvânteze și să ne mustre pentru ce am greșit în fața Lui și în fața oamenilor. Înțelepciunea Lui să se reverse peste noi și peste toți slujitorii. Să ne dea Dumnezeu Duhul Său cel Sfânt și gândul cel bun al pocăinței și să ne ajute să aducem rod bogat, frumos, care să rămână (Ioan 15:16).
Acestea au fost ideile principale din mesajul meu către corpul pastoral adventist, rostit în prezența mai multor membri din comitetul Uniunii, pentru că i-am invitat pe toți colegii să ni se alăture și să anunțe din partea administrației și a departamentelor informații pentru noua etapă de slujire. Mă rog și pentru dumneavoastră, pentru slujbașii din conducerea bisericilor locale și pentru toți cei ce cheamă în orice loc Numele Domnului Isus Hristos.
Organizația umanitară a Bisericii Adventiste raportează până săptămâna trecută intervenții de ajutorare a 4 268 de persoane, prin intermediul a 1 000 de voluntari, și donații în valoare de 150 000 de euro. La colecta anunțată în comunitățile noastre în Sabatul din 21 septembrie s-au strâns circa 400 000 euro. Ca urmare a implicării multor credincioși, vizibilitatea Bisericii noastre a crescut, mai multe persoane au auzit despre ADRA și Speranța TV, iar numele de „adventist” a fost asociat cu ajutorul și bunătatea.
În încheiere vă salut de la consiliul de toamnă de la sediul global al Bisericii Adventiste, din Washington, SUA. Vă voi transmite ulterior informații pentru bunul mers al comunităților românești și pentru viitorul profetic al credinței noastre în Isus Hristos, Cel care vine.
Dumnezeu să vă binecuvânteze!